determinist - explicat in DEX

determinist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DETERMINÍST, -Ă, determiniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține determinismului, privitor la determinism. 2. S. m. și f. Adept al determinismului. – Din fr. déterministe.

determinist
DETERMINIST ≠ stocastic.

determinist (Dicționar de neologisme, 1986)
DETERMINÍST, -Ă adj. Referitor la determinism. // s.m. și f. Adept al determinismului. [< fr. déterministe].

determinist (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DETERMINÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al determinismului. (< fr. déterminisme)

determinist (Dicționaru limbii românești, 1939)
*determiníst, -ă s. și adj. Adept al determinizmuluĭ.

determinist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
determiníst adj. m., s. m., pl. determiníști; adj. f., s. f. determinístă, pl. determiníste

determinist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DETERMINÍST, -Ă, determiniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține determinismului, privitor la determinism. 2. S. m. și f. Adept al determinismului. — Din fr. déterministe.