detersiv (Dicționar de neologisme, 1986)
DETERSÍV, -Ă adj., s.m. Detergent. [< fr. détersif].
detersiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DETERSÍV, -Ă adj., s. m. (substanță) care poate curăța, purifica. (< fr. détersif)
detersiv (Dicționaru limbii românești, 1939)
*detersív, -ă adj. (d. lat. detersus [part. d. de-tergére, a șterge], cu sufixu -iv; fr. détersif. V. deterg, șterg). Care servește la șters (la curățat o rană cu puroĭ, o stofă de grăsime ș.a.): medicament detersiv, argilă detersivă (smectică).