determinator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DETERMINATÓR, determinatoare, s. n. Lucrare pe baza căreia se identifică diverse specii de plante și de animale. –
Determina +
suf. -tor.determinator (Dicționar de neologisme, 1986)DETERMINATÓR s.n. Lucrare pentru identificarea organismelor vegetale sau animale din diferite categorii sistematice. [Cf. it.
determinatore].
determinator (Marele dicționar de neologisme, 2000)DETERMINATÓR s. n. lucrare pentru identificarea organismelor vegetale sau animale din diferite categorii sistematice. (< it.
determinatore)
determinator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)determinatór s. n.,
pl. determinatoáredeterminator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DETERMINATÓR, determinatoare, s. n. Lucrare pe baza căreia se identifică diverse specii, genuri etc. de plante și de animale. —
Determina +
suf. -tor.