deșterne (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEȘTÉRNE, deștérn, vb. III. (Rar)
1. Tranz. A strânge așternutul de pe pat sau fața de pe masă (cu obiectele rânduite pe ea).
2. Refl. A se întinde, a se desfășura, a se succeda (pe dinaintea ochilor). [
Var.:
diștérne vb. III] –
Des1- + [a]
șterne.