definitivare - explicat in DEX

definitivare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEFINITIVÁRE, definitivări, s. f. Acțiunea de a definitiva și rezultatul ei; (rar) definitivat. – V. definitiva.

definitivare (Dicționar de neologisme, 1986)
DEFINITIVÁRE s.f. Acțiunea de a definitiva și rezultatul ei. ♦ Ansamblul lucrărilor necesare pentru amenajarea părții carosabile a unui drum în vederea modernizării acesteia. [< definitiva].

definitivare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEFINITIVÁRE s. f. 1. acțiunea de a definitiva. 2. ansamblu de lucrări necesare pentru amenajarea părții carosabile a unui drum în vederea modernizării. (< definitiva)

definitivare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
definitiváre s. f., g.-d. art. definitivắrii; pl. definitivắri

definitivare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEFINITIVÁRE, definitivări, s. f. Acțiunea de a definitiva și rezultatul ei; definitivat. — V. definitiva.