crucnă - explicat in DEX

crucnă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CRÚCNĂ, crucne, s. f. Bară de oțel, cu mâner în formă de ochi, cu care se scutură zgura de pe vatra cuptorului ori cu care se amestecă baia de metal topit la fabricarea oțelului. – După germ. Krücke.

crucnă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
crúcnă s. f., g.-d. art. crúcnei; pl. crúcne

crucnă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CRÚCNĂ, crucne, s. f. Bară de oțel, cu mâner în formă de ochi, cu care se scutură zgura de pe vatra cuptorului ori cu care se amestecă baia de metal topit la fabricarea oțelului. — După germ. Krücke.