cruciuliță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRUCIULÍȚĂ, cruciulițe, s. f. 1. Diminutiv al lui
cruce (
I 1); cruciță.
2. Cusătură artistică de mână, foarte folosită în portul național și în lucrăturile românești.
3. Nume dat mai multor plante erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene
(Senecio). –
Cruce +
suf. -uliță.