crucit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRUCÍT, -Ă, cruciți, -te, adj. Mirat, uimit, înmărmurit. –
V. cruci.crucit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CRUCÍT, -Ă, cruciți, -te, adj. Mirat, uimit, înmărmurit. —
V. cruci.