conțopist - explicat in DEX

conțopist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONȚOPÍST, -Ă, conțopiști, -ste, s. m. și f. (Astăzi depr.) Persoană care execută lucrări mărunte de birou; copist. – Din germ. Konzipist.

conțopist (Dicționar de neologisme, 1986)
CONȚOPÍST, -Ă s.m. și f. Mic funcționar de cancelarie; copist. [< germ. Konzipist].

conțopist (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONȚOPÍST, -Ă s. m. f. (depr.) cel care face lucrări de birou; copist. (< germ. Konzipist)

conțopist (Dicționaru limbii românești, 1939)
*conțopíst m. (din conțeptist și conțipist, după pron. germ. și pol., adică „făcător de concepte”, de jalbe). Vechĭ. Azĭ iron. Copist, scriitoraș pe la autoritățĭ.

conțopist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
conțopíst (înv., fam.) s. m., pl. conțopíști

conțopist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
conțopist m. pop. concepist: un conțopist ca mine CAR. [Nemț. KONZEPIST].

conțopist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONȚOPÍST, -Ă, conțopiști, -ste, s. m. și f. (Înv.; fam.) Persoană care execută lucrări mărunte de birou; copist. — Din germ. Konzipist.