confortabil - explicat in DEX

confortabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONFORTÁBIL, -Ă, confortabili, -e, adj. Care oferă confort; comod. – Din fr. confortable.

confortabil (Dicționar de neologisme, 1986)
CONFORTÁBIL, -Ă adj. Care oferă confort; comod. [Cf. fr. confortable].

confortabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONFORTÁBIL, -Ă adj. 1. care oferă confort; comod. 2. (fig.) care asigură o liniște sufletească; important, considerabil. (< fr. confortable)

confortabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*confortábil, -ă adj. (fr. confortable). Care prezentă [!] confort: locuință confortabilă.

confortabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
confortábil adj. m., pl. confortábili; f. confortábilă, pl. confortábile

confortabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
confortabil a. ce conține sau procură confort: locuință confortabilă.

confortabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONFORTÁBIL, -Ă, confortabili, -e, adj. Care oferă confort; comod. — Din fr. confortable.