conexare - explicat in DEX

conexare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONEXÁRE, conexări, s. f. Acțiunea de a conexa și rezultatul ei. ♦ (Jur.) A uni pentru a fi soluționate împreună, în același dosar, două sau mai multe pricini între care există conexitate. – V. conexa.

conexare (Dicționar de neologisme, 1986)
CONEXÁRE s.f. Acțiunea de a conexa. [Pl. -xări. / < conexa].

conexare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
conexáre s. f., g.-d. art. conexắrii; pl. conexắri

conexare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONEXÁRE, conexări, s. f. Acțiunea de a conexa și rezultatul ei. ♦ (Jur.) A uni pentru a fi soluționate împreună, în același dosar, două sau mai multe pricini între care există conexitate. — V. conexa.