concordist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONCORDÍST, -Ă, concordiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Rar) (Persoană) care practică concordismul. – Din
fr. concordiste.concordist (Dicționar de neologisme, 1986)CONCORDÍST, -Ă adj. Referitor la concordism. //
s.m. și f. Cel care practică concordismul. [< fr.
concordiste].
concordist (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONCORDÍST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care practică concordismul. (< fr.
concordiste)
concordist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONCORDÍST, -Ă, concordiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Rar) (Persoană) care practică concordismul. — Din
fr. concordiste.