concrescent - explicat in DEX

concrescent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONCRESCÉNT, -Ă, concrescenți, -te, adj. 1. (Bot.) Concrescut. Petale concrescente. 2. (Med.; despre organe) Afectat de concrescență; cu concrescență. – Din fr. concrescent.

concrescent (Dicționar de neologisme, 1986)
CONCRESCÉNT, -Ă adj. (Despre organe) Care este afectat de concrescență. [< fr. concrescent].

concrescent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONCRESCÉNT, -Ă adj. (despre organe) care prezintă concrescență. (< fr. concrescent)

concrescent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*concrescént adj. m., pl. concrescénți; f. concrescéntă, pl. concrescénte

concrescent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONCRESCÉNT, -Ă, concrescenți, -te, adj. 1. (Bot.) Concrescut. Petale concrescente. 2. (Med.; despre organe) Afectat de concrescență; cu concrescență. Din fr. concrescent.