cherestegerie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHERESTEGERÍE, cherestegerii, s. f. (Rar) Depozit de cherestea; comerț cu cherestea. [
Var.:
cherestigiríe s. f.] –
Cherestegiu +
suf. -ărie.cherestegerie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CHERESTEGERÍE, cherestegerii, s. f. (Rar) Depozit mare de cherestea; comerț cu cherestea. [
Var.:
cherestigiríe s. f.] – Din
cherestegiu +
suf. -ărie.cherestegerie (Dicționaru limbii românești, 1939)cherestegeríe f. (d.
cherestegiŭ). Locu unde se vînd lemne de construcțiune. Negustoria cherestegiuluĭ. – Și
chiristig-.cherestegerie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cherestegeríe (rar)
s. f.,
art. cherestegería, g.-d. art. cherestegeríei; (depozite)
pl. cherestegeríi, art. cherestegeríilecherestegerie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHERESTEGERÍE, cherestegerii, s. f. (Rar) Depozit de cherestea; comerț cu cherestea. [
Var.:
cherestigiríe s. f.] —
Cherestegiu +
suf. -ărie.