cherci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHERCI, cherci, s. m. Nume comercial al scrumbiei sărate și conservate. – Din
rus. kercea.cherci (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)cherci s.m. (reg.) tufă.
cherci (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CHERCI, cherci, s. m. Nume dat în comerț scrumbiei sărate și conservate. – Rus
kerča.cherci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cherci (
înv.)
s. m.,
pl. chercicherci (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHERCI, cherci, s. m. (
Înv.) Nume comercial al scrumbiei sărate și conservate. — Din
rus. kercea.