cerboaĭcă - explicat in DEX

cerboaică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CERBOÁICĂ, cerboaice, s. f. Femela cerbului; ciută. – Cerb + suf. -oaică.

cerboaică (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CERBOÁICĂ, cerboaice, s. f. Femela cerbului; ciută. – Din cerb + suf. -oaică.

cerboaică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cerboáică s. f., g.-d. art. cerboáicei; pl. cerboáice

cerboaică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CERBOÁICĂ, cerboaice, s. f. Femela cerbului; ciută. — Cerb + suf. -oaică.

cerboaĭcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
cerboáĭcă f. (oa dift.). Cĭută, femeia cerbuluĭ.