bobi - explicat in DEX

bobi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOBÍ, bobesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A nimeri, a brodi. – Din bob¹.

bobi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
bobi, bobesc v. t. (intl.) a vedea, a observa.

bobi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOBÍ, bobesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găsi. – Din bob².

bobi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bobí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bobésc; imperf. 3 sg. bobeá; conj. prez. 3 să bobeáscă

bobì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bobì v. 1. a da cu bobii spre a ghici; 2. fig. a nemeri; umblară să găsească moara și o bobiră ISP.

bobi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOBÍ, bobesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A nimeri, a brodi. — Din bob¹.