bobina - explicat in DEX

bobina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOBINÁ, bobinez, vb. I. Tranz. A înfășura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu etc. (în jurul unui mosor, al unei bobine). – Din fr. bobiner.

bobina (Dicționar de neologisme, 1986)
BOBINÁ vb. I. tr. A înfășura (un fir, un cablu etc.) pe o bobină. [< fr. bobiner].

bobina (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BOBINÁ vb. tr. a înfășura (un fir, un cablu) pe o bobină. (< fr. bobiner)

bobina (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOBINÁ, bobinez, vb. I. Tranz. A înfășura, a depăna un fir, un cablu etc. (în jurul unei bobine). – Fr. bobiner.

bobina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bobiná (a ~) vb., ind. prez. 3 bobineáză

bobina (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOBINÁ, bobinez, vb. I. Tranz. A înfășura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu etc. (în jurul unui mosor, al unei bobine). — Din fr. bobiner.