bobârnac (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOBÂRNÁC, bobârnace, s. n. Lovitură dată peste nas, peste ureche etc. prin destinderea degetului arătător sau mijlociu după ce a fost încordat pe degetul mare. ♦
Fig. Aluzie răutăcioasă, înțepătură la adresa cuiva. –
Et. nec.