bobinaj - explicat in DEX

bobinaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOBINÁJ, bobinaje, s. n. 1. Bobinare. 2. (Concr.) Totalitatea bobinelor dintr-o mașină sau dintr-un aparat (electric). – Din fr. bobinage.

bobinaj (Dicționar de neologisme, 1986)
BOBINÁJ s.n. Bobinare. ♦ (Concr.) Totalitatea bobinelor unei mașini, ale unui aparat electric etc. [< fr. bobinage].

bobinaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BOBINÁJ s. n. înfășurare electrică. (< fr. bobinage)

bobinaj (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOBINÁJ, bobinaje, s. n. 1. Bobinare. 2. (Concr.) Totalitatea bobinelor dintr-o mașină sau dintr-un aparat electric. – Fr. bobinage.

bobinaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bobináj s. n., pl. bobináje

bobinaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOBINÁJ, bobinaje, s. n. 1. Bobinare. 2. (Concr.) Totalitatea bobinelor dintr-o mașină sau dintr-un aparat (electric). — Din fr. bobinage.