balansină - explicat in DEX

balansină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BALANSÍNĂ, balansine, s. f. Parâmă de metal sau de cânepă care susține vergile încrucișate ale catargului unei nave cu pânze sau stâlpii bigelor de încărcare montate pe nave. – Din fr. balancine.

balansină (Dicționar de neologisme, 1986)
BALANSÍNĂ s.f. (Mar.) Frînghie care susține o vergă, un ghiu sau un tangon. [< fr. balancine].

balansină (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BALANSÍNĂ s. f. (mar.) frânghie care susține o vergă, un ghiu sau un tangon. (< fr. balancine)

balansină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
balansínă s. f., g.-d. art. balansínei; pl. balansíne

balansină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BALANSÍNĂ, balansine, s. f. Parâmă de metal sau de cânepă care susține vergile încrucișate ale catargului unei nave cu pânze sau stâlpii bigelor de încărcare montate pe nave. — Din fr. balancine.