aureolare (Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române, 1988 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AUREOLÁRE, aureolări, s. f. Acțiunea de
a aureola și rezultatul ei. [
Pr.:
a-u-re-o-] –
V. aureola.aureolare (Dicționar de neologisme, 1986)AUREOLÁRE s.f. Acțiunea de a aureola și rezultatul ei. [Pron.
a-u-re-o-. / <
aureola].
aureolare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUREOLÁRE, aureolări, s. f. Acțiunea de
a aureola și rezultatul ei. [
Pr.:
a-u-re-o-] —
V. aureola.