amvon - explicat in DEX

amvon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMVÓN, amvoane, s. n. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. – Din sl. amŭvonŭ.

amvon (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
amvón (amvoáne), s. n. – Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. Mr. amvun. Ngr. ἄμβων, sau sl. amŭbonŭ.

amvon (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AMVÓN, amvoane, s. n. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. – Slav (v. sl. amŭvonŭ < gr.).

amvon (Dicționaru limbii românești, 1939)
amvón, V. anvon.

amvon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
amvón s. n., pl. amvoáne

amvon (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
amvon n. 1. tribuna depe care se predică sau se citește Evanghelia în biserică; 2. predicațiune; elocvența amvonului; 3. (și amvonă) fig. religiune: perind de a sale valuri amvona creștinească AL. [De origină slavo-greacă].

amvon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMVÓN, amvoane, s. n. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește Evanghelia. — Din sl. amŭvonŭ.