amuzie - explicat in DEX

amuzie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMUZÍE s. f. Pierdere sau tulburare a funcțiilor de înțelegere, elaborare și exprimare muzicală (vocală sau instrumentală). ♦ (Rar) Ignoranță în ceea ce privește muzica. – Din lat. amusia.

amuzie (Dicționar de neologisme, 1986)
AMUZÍE s.f. (Liv.) Ignoranță (mai ales în ceea ce privește muzica). ♦ Pierdere patologică a posibilității de a reproduce sau de a recunoaște o melodie, a perceperii tonurilor sau a însușirii de a înțelege expresivitatea muzicală; surditate. [Gen. -iei. / cf. fr. amusie, lat. amusia, gr. amousia].

amuzie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMUZÍE¹ s. f. pierdere cu caracter patologic a capacității de a reproduce, de a recunoaște o bucată muzicală. (< fr. amusie, lat. amusia)

amuzie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
-AMUZÍE² elem. „surditate”, „disonanță”. (< fr. -amusie, cf. lat. amusia, gr. amousia)

amuzie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
amuzíe s. f., art. amuzía, g.-d. amuzíi, art. amuzíei

amuzie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMUZÍE s. f. Pierdere sau tulburare a funcțiilor de înțelegere, elaborare și exprimare muzicală (vocală sau instrumentală). ♦ (Rar) Ignoranță în ceea ce privește muzica. — Din lat. amusia.