zburdătură(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ZBURDĂTÚRĂ,zburdături, s. f. (Reg.) Salt, săritură. – Zburda + suf. -ătură.
zburdătură(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) zburdătúră (reg.) s. f., g.-d. art. zburdălúrii; pl. zburdătúri
zburdătură(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) ZBURDĂTÚRĂ,zburdături, s. f. Salt, săritură. – Din zburda + suf. -(ă)tură.
zburdătură(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ZBURDĂTÚRĂ,zburdături, s. f. (Reg.) Salt, săritură. — Zburda + suf. -ătură.