zbicer - explicat in DEX

zbicer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZBICÉR, zbiceri, s. m. Nume dat călușarului care pocnește din bici în timpul jocului. – Zbici³ + suf. -ar.

zbicer (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
ZBÍCER² s. n. (Banat, Trans.) Zbici³. (din zbici³)

zbicer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zbicér (pop.) s. m., pl. zbicéri

zbicer (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZBICÉR, zbiceri, s. m. Nume dat călușarului care pocnește din bici în timpul jocului. – Din zbici¹ + suf. -ar.

zbicer (Dicționaru limbii românești, 1939)
zbicér m. Pocnitor din zbicĭ în jocurile populare.

zbicer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZBICÉR, zbiceri, s. m. (Pop.) Nume dat călușarului care pocnește din bici în timpul jocului. — Zbici³ + suf. -ar.