vorniceasă - explicat in DEX

vorniceasă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VORNICEÁSĂ, vornicese, s. f. 1. (Înv.) Soția vornicului (1); vorniciță (1). 2. Prietena cea mai apropiată a miresei, având diverse atribuții cu ocazia ceremonialului nunții; drușcă, vorniciță (2). – Vornic + suf. -easă.

vorniceasă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vorniceásă (înv.) s. f., g.-d. art. vornicései; pl. vornicése

vorniceasă (Dicționaru limbii românești, 1939)
vorniceásă f., pl. ese. Soție de vornic. Drușcă (la cununie și la uncrop).

vorniceasă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VORNICEÁSĂ, vornicese, s. f. 1. (înv.) Soția vornicului (1); vorniciță (1). 2. Prietena cea mai apropiată a miresei, având diverse atribuții cu ocazia ceremonialului nunții; drușcă, vorniciță (2). — Vornic + suf. -easă.