visătorie - explicat in DEX

visătorie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VISĂTORÍE, visătorii, s. f. (Rar) Predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, de meditație. – Visător + suf. -ie.

visătorie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
visătoríe (rar) s. f., art. visătoría, g.-d. visătoríi, art. visătoríei

visătorie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VISĂTORÍE s. f. (Rar) Predispoziție către visare; stare de visare, de reverie, de meditație. — Visător + suf. -ie.