viceconsul - explicat in DEX

viceconsul (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VICECÓNSUL, viceconsuli, s. m. Persoană care înlocuiește pe consul când acesta lipsește sau care îndeplinește funcția de consul într-un oraș unde nu există consulat; titlu, funcție deținută de această persoană. – Din fr. vice-consul.

viceconsul (Dicționar de neologisme, 1986)
VICECÓNSUL s.m. Demnitar care-l înlocuiește pe consul când acesta lipsește; cel care îndeplinește funcțiile consulare în orașele unde nu există consulat. [Cf. fr. vice-consul].

viceconsul (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VICECÓNSUL s. m. demnitar care îndeplinește funcții consulare, având rang inferior consulului. (< fr. vice-consul)

viceconsul (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vicecónsul s. m., pl. vicecónsuli

viceconsul (Dicționaru limbii românești, 1939)
*vicecónsul m., pl. lĭ. Consul de un grad maĭ mic.

viceconsul (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
viceconsul m. cel ce înlocuește pe consul.

viceconsul (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VICECÓNSUL, viceconsuli, s. m. Persoană care înlocuiește pe consul când acesta lipsește sau care îndeplinește funcția de consul într-un oraș unde nu există consulat; titlu, funcție deținută de această persoană. — Din fr. vice-consul.