vicecancelar - explicat in DEX

vicecancelar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VICECANCELÁR, vicecancelari, s. m. Persoană care ține locul unui cancelar in absența acestuia; titlu, funcție, deținută de această persoană. – Vice- + cancelar (după fr. vice-chancelier).

vicecancelar (Dicționar de neologisme, 1986)
VICECANCELÁR s.m. Locțiitor al unui cancelar, pe care îl reprezintă în lipsă. [După fr. vice-chancelier].

vicecancelar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VICECANCELÁR s. m. locțiitor al unui cancelar, pe care îl reprezintă în lipsă. (după fr. vice-chancelier)

vicecancelar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vicecancelár s. m., pl. vicecancelári

vicecancelar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*vicecancelár m. Cel ce ține locu cancelaruluĭ.

vicecancelar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vicecancelar m. cel ce suplinește pe cancelar în lipsa-i.

vicecancelar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VICECANCELÁR, vicecancelari, s. m. Persoană care ține locul unui cancelar în absența acestuia; titlu, funcție, deținută de această persoană. — Vice- + cancelar (după fr. vice-chancelier).