versat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VERSÁT, -Ă, versați, -te, adj. (Despre oameni) Cu experiență, priceput, competent (într-un anumit domeniu). – Din
fr. versé.versat (Dicționar de neologisme, 1986)VERSÁT, -Ă adj. Cu experiență, experimentat, dibaci, priceput. [Cf. fr.
versé].
versat (Marele dicționar de neologisme, 2000)VERSÁT, -Ă adj. cu experiență, dibaci, priceput. (< fr.
versé)
versat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)versát adj. m.,
pl. versáți; f. versátă, pl. versáteversat (Dicționaru limbii românești, 1939)versát, -ă adj. (lat.
versatus, part. d.
versari, a te învîrti, a te afla [în afacerĭ, știință, războĭ]). Priceput, experimentat:
versat în finanțe.versat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)versat a. experimentat, care posedă cunoștințe în:
versat în literatură.versat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VERSÁT, -Ă, versați, -te, adj. (Despre oameni) Cu experiență, priceput, competent (într-un anumit domeniu). — Din
fr. versé.