versant - explicat in DEX

versant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VERSÁNT, versante, s. n. Fiecare dintre cele două coaste ale unui munte sau ale unui deal; pantă. ♦ Fiecare dintre suprafețele înclinate ale unui acoperiș. [Pl. si: (m.) versanți] – Din fr. versant.

versant (Dicționar de neologisme, 1986)
VERSÁNT s.n. 1. Coasta unui deal sau a unui munte. 2. Suprafață înclinată a unui acoperiș cu două fețe. [Pl. -nte, (s.m.) -nți. / < fr. versant].

versant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VERSÁNT s. n. /s. m. 1. coastă a unui deal sau a unui munte. 2. fiecare dintre suprafețele înclinate ale unui acoperiș. (< fr. versant)

versant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!versánt s. m., pl. versánți

versant (Dicționaru limbii românești, 1939)
*versánt n., pl. urĭ saŭ e (fr. versant, it. versante). Povîrniș, coastă, pantă, de unde se scurg apele. V. pripor.

versant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VERSÁNT, versanți, s. m. Coastă a unui munte sau a unui deal; pantă. ♦ Fiecare dintre suprafețele înclinate ale unui acoperiș. [Pl. și: (n.) versante] — Din fr. versant.