verset (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VERSÉT, versete, s. n. Fiecare dintre paragrafele, de obicei numerotate, în care sunt împărțite unele texte religioase și care au, în general, un sens de sine stătător. – Din
fr. verset.verset (Dicționar de neologisme, 1986)VERSÉT s.n. Mic paragraf al cărților (religioase) care cuprinde câteva rânduri și are un înțeles complet. [Pl.
-te, -turi. / < fr.
verset, it.
versetto].
verset (Marele dicționar de neologisme, 2000)VERSÉT s. n. mic paragraf numerotat, cu înțeles complet, dintr-un text religios sau literar. (< fr.
verset)
verset (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)versét s. n.,
pl. verséteverset (Dicționaru limbii românești, 1939)*versét n., pl.
e și
urĭ (fr.
verset, dim. d.
vers, vers). Scurt paragraf din biblie (coran, talmud), frază biblică cu înțeles deplin. V.
soroacă.verset (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)verset n. scurt fragment biblic, compus din două șau trei rânduri și conținând un sens complet.
verset (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VERSÉT, versete, s. n. Paragraf, de obicei numerotat și cu înțeles de sine stătător, dintr-un text religios sau literar. — Din
fr. verset.