vegetație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VEGETÁȚIE, vegetații, s. f. 1. Totalitatea plantelor dintr-o regiune, zonă, țară etc., distribuite și asociate după anumite condiții naturale; mulțime de plante.
2. Excrescență care se formează, se dezvoltă pe corpul omului sau al animalelor; polip. [
Var.:
vegetațiúne s. f.] – Din
fr. végétation, lat. vegetatio, -onis.