usturoiat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)USTUROIÁT, -Ă, usturoiați, -te, adj. Cu gust iute de usturoi sau cu miros de usturoi; preparat cu mult usturoi. –
V. usturoia.usturoiat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)USTUROIÁT, -Ă, usturoiați, -te, adj. Cu gust iute de usturoi sau cu miros de usturoi; preparat cu mult usturoi. —
V. usturoia.