usturoia - explicat in DEX

usturoia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
USTUROIÁ, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta, a iuți cu usturoi. – Din usturoi.

usturoia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
usturoiá (a ~) vb., ind. prez. 3 usturoiáză, 1 pl. usturoiém; conj. prez. 3 să usturoiéze; ger. usturoínd; part. usturoiát

usturoia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
USTUROIÁ, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi într-o mâncare, a condimenta, a iuți cu usturoi. — Din usturoi.