uniflor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNIFLÓR, -Ă, uniflori, -e, adj. (Despre plante) Care are, care face o singură floare. – Din
fr. uniflore.uniflor (Dicționar de neologisme, 1986)UNIFLÓR, -Ă adj. (
Despre plante) Care face o singură floare. [< fr.
uniflore].
uniflor (Marele dicționar de neologisme, 2000)UNIFLÓR, -Ă adj. (despre inflorescență, plante) cu o singură floare. (< fr.
uniflore)
uniflor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)uniflór (-ni-flor) adj. m.,
pl. uniflóri; f. uniflóră, pl. uniflóreuniflor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UNIFLÓR, -Ă, uniflori, -e, adj. (Despre plante) Care are, care face o singură floare. — Din
fr. uniflore.