uniform - explicat in DEX

uniform (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UNIFÓRM, -Ă, uniformi, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care are permanent și pe toată întinderea sau durata aceeași formă, aceeași înfățișare, aceeași intensitate, aceeași viteză, aceeași desfășurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de variații. 2. S. f. Îmbrăcăminte croită după un anumit model și purtată în mod obligatoriu de membrii unor instituții (armată, școală etc.). – Din fr. uniforme, lat. uniformis, -e.

uniform (Dicționar de neologisme, 1986)
UNIFÓRM, -Ă adj. Care are permanent aceeași formă, aceeași înfățișare. ♦ (Despre mișcare) Care nu are variații de nici un fel; constant. [< fr. uniforme, cf. lat. uniformis < unus – unul, forma – formă].

uniform (Marele dicționar de neologisme, 2000)
UNIFÓRM, -Ă I. adj. care are permanent și pe toată întinderea aceeași formă, înfățișare. ◊ (și adv.) (în mod) constant. II. s. f. îmbrăcăminte-tip menită să distingă pe membrii anumitor instituții (elevi, militari etc.). (< fr. uniforme, lat. uniformis)

uniform (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
unifórm adj. m., pl. unifórmi; f. unifórmă, pl. unifórme

uniform (Dicționaru limbii românești, 1939)
*unifórm, -ă adj. (lat. uniformis, d. unus, unu, și forma, formă. V. di-form). De o singură formă saŭ înfățișare, neschimbat: case uniforme, aspect uniform, vĭață uniformă. S. f. Haĭnă uniformă purtată de militarĭ, elevĭ saŭ funcționarĭ: uniformă de cavalerie, de liceŭ, de la căile ferate. Adv. În mod uniform.

uniform (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
uniform a. 1. care are aceeaș formă, care nu oferă nicio varietate: aspect, stil uniform; 2. care nu se schimbă, care e totdeauna aceeaș: vieață uniformă.

uniform (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UNIFÓRM, -Ă, uniformi, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care are permanent și pe toată întinderea sau durata aceeași formă, aceeași înfățișare, aceeași intensitate, aceeași viteză, aceeași desfășurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de variații. 2. S. f. îmbrăcăminte croită după un anumit model și purtată în mod obligatoriu de membrii unor instituții (armată, școală etc.). — Din fr. uniforme, lat. uniformis, -e.