uniform (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNIFÓRM, -Ă, uniformi, -e, adj.,
s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care are permanent și pe toată întinderea sau durata aceeași formă, aceeași înfățișare, aceeași intensitate, aceeași viteză, aceeași desfășurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de variații.
2. S. f. Îmbrăcăminte croită după un anumit model și purtată în mod obligatoriu de membrii unor instituții (armată, școală etc.). – Din
fr. uniforme, lat. uniformis, -e.