ucaz - explicat in DEX

ucaz (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UCÁZ, ucazuri, s. n. (Înv. și pop.) Ordin, ordonanță, decret. ♦ Fig. Hotărâre care nu admite discuție. – Din rus. ukaz.

ucaz (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
ucáz (-zuri), s. n. – 1. Decret al autorității ruse. – 2. Mandat despotic, decizie care nu admite discuție. Rus. ukaz (Tiktin). Sec. XVIII.

ucaz (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ucáz (înv., pop.) s. n., pl. ucázuri

ucaz (Dicționaru limbii românești, 1939)
ucáz și ocáz n., pl. urĭ (rus. ukáz, d. ukazátĭ, a porunci. V. na- și pri-caz). Vechĭ. Ordin, poruncă (în oaste): Moscaliĭ n´aŭ vrut să saĭe după dînșiĭ zicînd că n´aŭ ucaz (Nec. 2, 109), ocaz să se întoarcă înapoĭ (ib. 404). Azĭ ucaz, neol. după fr. ukase orĭ oukase). Edict al țaruluĭ. Fig. Iron. Ordin autoritar: ucazurile unuĭ șef de bĭuroŭ.

ucaz (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ucaz n. decret al Țarului.

ucaz (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UCÁZ, ucazuri, s. n. (înv. și pop.) Ordin, ordonanță, decret. ♦ Fig. Hotărâre care nu admite discuție. — Din rus. ukaz.