turnat - explicat in DEX

turnat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TURNÁT³, -Ă, turnați, -te, adj. 1. Care a fost supus operației de turnare¹. Oțel turnat. 2. (Fig.) (Despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care se potrivește foarte bine pe corpul cuiva, exact pe măsură. – V. turna¹.

turnat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TURNÁT¹ s. n. Turnare¹. – V. turna¹.

turnat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TURNÁT² s. n. Turnare². – V. turna².

turnat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
turnát s. n.

turnat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TURNÁT¹ s. n. Turnare¹. — V. turna¹.

turnat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TURNÁT² s. n. Turnare². — V. turna².

turnat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TURNÁT³, -Ă, turnați, -te, adj. 1. Care a fost supus operației de turnare1. Oțel turnat. 2. (Fig.) (Despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care se potrivește foarte bine pe corpul cuiva, exact pe măsură. — V. turna¹.