trotinetă - explicat in DEX

trotinetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TROTINÉTĂ, trotinete, s. f. Mic vehicul pentru copii, compus dintr-o scândură dreptunghiulară montată pe două roți și articulată cu o bară perpendiculară pe ea, servind ca bară de direcție, și care se pune în mișcare prin împingerea cu un picior. – Din fr. trottinette.

trotinetă (Dicționar de neologisme, 1986)
TROTINÉTĂ s.f. Jucărie formată dintr-o scândură așezată pe două roți, cu un dispozitiv de direcție în față și care se pune în mișcare prin împingerea cu un picior. [< fr. trottinette].

trotinetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TROTINÉTĂ s. f. jucărie dintr-o scândură pe două roți, cu un dispozitiv de direcție în față, care se pune în mișcare prin împingerea cu un picior. (< fr. trottinette)

trotinetă (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
trotinetă, trotinete s. f. (glum.) mijloc de transport în comun.

trotinetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trotinétă s. f., g.-d. art. trotinétei; pl. trotinéte

trotinetă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TROTINÉTĂ, trotinete, s. f. Mic vehicul pentru copii, compus dintr-o scândură dreptunghiulară montată pe două roți și articulată cu o bară perpendiculară pe ea, servind ca bară de direcție, și care se pune în mișcare prin împingerea cu un picior. — Din fr. trottinette.