trotina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TROTINÁ, pers. 3
trotinează, vb. I.
Intranz. (Despre cai) A nu păstra pasul regulat, a bate pasul aproape pe loc. – Din
fr. trottiner.trotina (Dicționar de neologisme, 1986)TROTINÁ vb. I. intr. (
Despre cai) A nu păstra pasul regulat, a bate pasul aproape pe loc. [P.i., 3
-nează. / < fr.
trottiner].
trotina (Marele dicționar de neologisme, 2000)TROTINÁ vb. intr. (despre cai) a nu păstra pasul regulat, a bate pasul pe loc. (< fr.
trottiner)
trotina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)trotiná (a ~) vb.,
ind. prez. 3
trotineázătrotina (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TROTINÁ, pers. 3
trotinează, vb. I.
Intranz. (Despre cai) A nu păstra pasul regulat, a bate pasul aproape pe
loc. — Din
fr. trottiner.