trota - explicat in DEX

trota (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TROTÁ, pers. 3 trotează, vb. I. Intranz. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos și elegant. – Din fr. trotter.

trota (Dicționar de neologisme, 1986)
TROTÁ vb. I. intr. (Echit.; despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos. [P.i., 3 -tează. / < fr. trotter].

trota (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TROTÁ vb. intr. (despre caii de curse) a merge la trap; a avea un trap frumos. (< fr. trotter)

trota (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trotá (a ~) vb., ind. prez. 3 troteáză

trota (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TROTÁ, pers. 3 trotează, vb. I. Intranz. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos și elegant. — Din fr. trotter.