trosnitor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TROSNITÓR, -OÁRE,trosnitori, -oare, adj. Care trosnește. – Trosni + suf. -tor.
trosnitor(Dicționar de argou al limbii române, 2007) trosnitor,trosnitori s. m. (intl.) bătăuș, huligan.
trosnitor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) trosnitór adj. m., pl. trosnitóri; f. sg. și pl. trosnitoáre
trosnitor(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TROSNITÓR, -OÁRE,trosnitori, -oare, adj. Care trosnește. — Trosni + suf. -tor.