trilogie - explicat in DEX

trilogie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRILOGÍE, trilogii, s. f. Serie de trei opere literare (dramatice ori epice) sau muzicale, aparținând aceluiași autor, care formează o unitate, având personaje comune și reprezentând de obicei trei momente succesive din viața acestora (sau a urmașilor lor). – Din fr. trilogie.

trilogie (Dicționar de neologisme, 1986)
TRILOGÍE s.f. (Ant.) Reunire de trei tragedii ale căror subiecte constituie fiecare urmarea celui precedent și pe care le prezentau concurenții la concursurile dramatice din Grecia antică. ♦ Serie de trei opere literare având personaje comune și reprezentând trei momente succesive din viața acestora. [Gen. -iei. / < fr. trilogie, it., gr. trilogia].

trilogie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRILOGÍE s. f. 1. reunire de trei tragedii, ale căror subiecte constituiau fiecare urmarea celui precedent, prezentate la concursurile dramatice din Grecia antică, în cinstea lui Dionysos. 2. serie de trei opere literare sau muzicale care formează o unitate. (< fr. trilogie)

trilogie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trilogíe s. f., art. trilogía, g.-d. art. trilogíei; pl. trilogíi, art. trilogíile

trilogie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*trilogíe f. (vgr. trilogia, d. treîs, treĭ, și lógos, cuvînt). La vechiĭ Grecĭ, serie de treĭ tragediĭ pe care trebuĭa să le prezente [!] cel ce concura la premiu dramatic: Orestia luĭ Eschil era o trilogie compusă din tragediile Agamemnon, Coeforele și Eŭmenidele. Serie de treĭ drame saŭ poeme: Divina Commedia a luĭ Dante e o trilogie.

trilogie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
trilogie f. 1. serie de trei opere dramatice asupra unui subiect analog: Orestia lui Eschyl coprindea tragediile Agamemnon, Coephorii și Bumenidele; 2. operă divizată în trei părți distincte dar formând o serie: Divina Comedie, trilogie de Dante.

trilogie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRILOGÍE, trilogii, s. f. Suită de trei opere literare (dramatice ori epice) sau muzicale, aparținând aceluiași autor, care formează o unitate, având personaje comune și reprezentând de obicei trei momente succesive din viața acestora (sau a urmașilor lor). — Din fr. trilogie.