tricefal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRICEFÁL, -Ă, tricefali, -e, adj. Care are trei capete. – Din
fr. tricéphale.tricefal (Dicționar de neologisme, 1986)TRICEFÁL, -Ă adj. Care are trei capete. [< fr.
tricephale, cf. gr.
tri – cu trei,
kephale – cap].
tricefal (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRICEFÁL, -Ă adj. 1. (despre un făt) cu trei capete. 2. (fig.) cu trei conducători. (< fr.
tricéphale)
tricefal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tricefál adj. m.,
pl. tricefáli; f. tricefálă, pl. tricefáletricefal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRICEFÁL, -Ă, tricefali, -e, adj. Care are trei capete. — Din
fr. tricéphale.