triceps (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRÍCEPS, tricepși, s. m. Mușchi care se prinde, cu un capăt, de os prin trei ligamente unite într-un singur tendon. – Din
fr.,
lat. triceps.triceps (Dicționar de neologisme, 1986)TRÍCEPS s.m. Mușchi care are la extremitatea superioară trei ligamente. [Pl.
-pși. / < fr.
triceps, cf. lat.
tri – cu trei,
caput – cap].
triceps (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRÍCEPS s. m. mușchi care are la o extremitate trei ligamente. (< fr., lat.
triceps)
triceps (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tríceps s. m.,
pl. trícepșitriceps (Dicționaru limbii românești, 1939)*tríceps m. și n., pl.
e și
urĭ (lat.
triceps, cu treĭ capete. V.
biceps).
Anat. Mușchĭ cu treĭ capete, cu treĭ fîșiĭ fibroase.
triceps (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRÍCEPS, tricepși, s. m. Mușchi care are trei capete de inserție la una dintre extremități. — Din
fr.,
lat. triceps.