topit - explicat in DEX

topit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TOPÍT¹ s. n. Faptul de a (se) topi. – V. topi.

topit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TOPÍT², -Ă, topiți, -te, adj. 1. (Despre corpuri solide) Devenit lichid sau moale sub efectul căldurii. 2. (Despre plante textile) Care s-a descompus prin menținerea în apă în scopul separării fibrelor textile. 3. Fig. Slăbit, tras, consumat; istovit, vlăguit, obosit. 4. Fig. Măcinat, descompus, dezagregat. ♦ (Fam.) Distrus, pierdut. – V. topi.

topit (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
topit, -ă, topiți, -te adj. 1. distrus, pierdut 2. foarte emoționat

topit (Dicționaru limbii românești, 1939)
topít, -ă adj. Care s´a prefăcut în lichid pin [!] căldură. Unt topit, unt proaspăt pus la foc, apoĭ topit și solidificat și păstrat așa.

topit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
topít s. n.

topit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TOPÍT¹ s. n. Faptul de a (se) topi. — V. topi.

topit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TOPÍT², -Ă, topiti, -te, adj. 1. (Despre corpuri solide) Devenit lichid sau moale sub efectul căldurii. 2. (Despre plante textile) Care s-a descompus prin menținerea în apă în scopul separării fibrelor textile. 3. Fig. Slăbit, tras, consumat; istovit, vlăgujt, obosit. 4. Fig. Măcinat, descompus, dezagregat. ♦ (Fam.) Distrus, pierdut. — V. topi.