titulariza - explicat in DEX

titulariza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TITULARIZÁ, titularizez, vb. I. Tranz. A numi pe cineva ca titular al unui post (în care funcționa până atunci în mod provizoriu). – Din fr. titulariser.

titulariza (Dicționar de neologisme, 1986)
TITULARIZÁ vb. I. tr. (Rar) A numi, a face pe cineva titular al unui post. [< fr. titulariser].

titulariza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TITULARIZÁ vb. tr. a numi (pe cineva) titular (1) al unui post. (< fr. titulatiser)

titulariza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
titularizá (a ~) vb., ind. prez. 3 titularizeáză

titulariza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TITULARIZÁ, titularizez, vb. I. Tranz. A numi pe cineva ca titular al unui post (în care funcționa până atunci în mod provizoriu). — Din fr. titulariser.